UNITARIANÍSM s. n. doctrină creștină reformată apărută în sec. XVI în diferite țări europene, care nu recunoaște decât o singură persoană în Dumnezeu; unitarism. (după fr. unitarisme) Vezi definitia »

FUTURÍSM s.n. Curent literar-artistic de la începutul sec. XX, care proclamă un spirit de frondă, o negație totală a formelor tradiționale și o orientare spre cultul mașinismului, al ritmului halucinant al civilizației și al tehnicii moderne. [Cf. fr. futurisme, it. futurismo]. Vezi definitia »

SILOGÍSM s. n. raționament deductiv în care dintr-o judecată universală derivă cu necesitate o nouă judecată prin intermediul unei a treia. (< fr. syllogisme, lat. syllogismus) Vezi definitia »

HELIOTACTÍSM s. n. (Biol.) Heliotropism. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliotactisme. Vezi definitia »

ENDOREÍSM s.n. Caracterul, situația a ceea ce este endoreic. [Pron. -re-ism. / < fr. endoréisme]. Vezi definitia »