maghrebián [gh pron. g] (ma-ghre-bi-an) adj. m., s. m., pl. maghrebiéni (-bi-eni); adj. f., s. f. maghrebiánă, pl. maghrebiéne Vezi definitia »

TOARCIÁN, -Ă adj., s. n. (din) etajul jurasicului interior (lias). (< fr. toarcien) Vezi definitia »

șarlatán (șarlatáni), s. m. – Pungaș, escroc. – Mr. șarlatan. Fr. charlatan. – Der. șarlatanie, s. f. (escrocherie, pungășie); șarlatanism, s. n., din fr. charlatanisme. Mr., prin intermediul ngr. τσαρλατάνος. Vezi definitia »

ASTRAHÁN, (2) astrahanuri, s. n. 1. Pielicică cu părul mătăsos și buclat, obținută de la mieii de rasa caracul. 2. Haină confecționată din astrahan (1). – Din n. pr. Astrahan.. Vezi definitia »

DECÁN, -Ă s.m. și f. 1. Profesor (sau alt membru al corpului profesoral universitar) care deține conducerea unei facultăți. 2. Persoana cea mai în vârstă sau care are vechimea cea mai mare într-un anumit corp constituit. // s.m. 1. (Ant.) Ofițer roman care comanda 10 soldați; decurion. 2. (În trecut) Persoană aleasă dintre avocați, care conducea baroul avocaților. 3. Conducător, șef ecleziastic în biserica anglicană. [ < lat. decanus, cf. it. decano, fr. doyen). Vezi definitia »