PÁNICĂ s. f. Senzație de spaimă violentă de care este cuprinsă subit (și adesea fără temei) o persoană sau o colectivitate. ◊ Expr. A intra în panică = a se neliniști, a se alarma, a se speria (foarte tare). – Din ngr. panikós, fr. panique, it. panico, germ. Panik. Vezi definitia »

RÁDĂ s.f. Zonă de apă din vecinătatea unei coaste, apărată prin diguri de valuri și de curenți, unde se adăpostesc navele. [< fr. rade, it. rada]. Vezi definitia »

INCÚSĂ, incuse, adj., s. f. (Medalie, monedă veche) care are o față în relief, iar cealaltă scobită. – Din fr. incuse. Vezi definitia »

PROTEOLÍZĂ s.f. Hidroliza proteinelor. [< fr. protéolyse]. Vezi definitia »

VIEȚIȘOÁRĂ, viețișoare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui viață (1). Vezi definitia »