MIOTOMÍE s. f. 1. secționare chirurgicală a unui mușchi. 2. parte a anatomiei care se ocupă cu disecția mușchilor. (< fr. myotomie) Vezi definitia »

PARAMNEZÍE s.f. Boală manifestată prin slăbirea memoriei, caracterizându-se prin aceea că bolnavul uită sau confundă cuvintele. [Gen. -iei. / < fr. paramnésie, cf. gr. para – alături, mnesis – memorie]. Vezi definitia »

FLUCTUÁȚIE, fluctuații, s. f. Abatere foarte mică, întâmplătoare și temporară față de o anumită stare; fluctuare. ♦ Schimbare neîntreruptă, oscilație, mutare dintr-un loc în altul. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. fluctuation, lat. fluctuatio. Vezi definitia »

GÂZULÍE, gâzulii, s. f. Gâzuliță. – Din gâză + suf. -ul-ie. Vezi definitia »

HIPERSIDEREMÍE s. f. creștere a cantității de fier în serul sangvin. (< fr. hypersidérémie) Vezi definitia »