OSTEOCONDROPATÍE s. f. proces de necrozare a unei porțiuni dintr-o apofiză sau epifiză. (< fr. ostéochondropathie) Vezi definitia »

OPERÁȚIE s.f. 1. Activitate îndreptată către atingerea unui anumit scop; lucrare, acțiune. 2. Intervenție chirurgicală asupra unui organ sau asupra unui țesut bolnav cu ajutorul unor instrumente speciale. 2. Ansamblu de mișcări strategice ale unei armate. 4. Efectuarea unor tranzacții financiare sau comerciale; înregistrarea acestora într-un registru. 5. (Mat.) Funcție definită pe un produs cartezian, cu valori în alt produs cartezian. ◊ Operație algebrică = operație definită pe un produs cartezian finit. ♦ Executare a unui anumit calcul asupra unuia sau mai multor numere. [Gen. -iei, var. operațiune s.f. / cf. fr. opération, it. operazione, rus. operațiia, lat. operatio]. Vezi definitia »

a-i da călcâie expr. 1. (stud.) a pleca de la cursuri. 2. (prin ext.) a pleca (de undeva, în general). Vezi definitia »

CINEPROIÉCȚIE s. f. proiecție de pelicule cinematografice (cu pistă sonoră). (< cine- + proiecție) Vezi definitia »

ZĂRÁNIE s. f. (Trans.) Aparență. (din zare) Vezi definitia »