HEPTACÓRD s. n. 1. liră antică cu șapte coarde. 2. scară muzicală de șapte trepte diatonice. (< fr. heptacorde) Vezi definitia »

OCTACÓRD adj. (Muz.) Care are opt coarde. // s.n. Liră cu opt coarde. [< fr. octacorde, cf. gr. oktachordos < octo – opt, chorde – coardă]. Vezi definitia »

board (angl.) [pron. bord] s. n., pl. boarduri Vezi definitia »

SALONÁRD, -Ă adj. (Rar) De salon. // s.m. și f. (Peior.) Om de lume care frecventează saloanele. [Pl. -rzi, -rde. / < fr. salonnard]. Vezi definitia »

absúrd, -ă I. adj. care contrazice gândirea logică, legile naturii, bunul-simț. II. s. n. 1. ceea ce este absurd; absurditate; nonsens. ◊ prin ~ = admițând un raționament fals. 2. (fil.) termen care desemnează ruptura totală dintre om și mediul său sociocultural, sentimentul generat de trăirea acestei rupturi. (< fr. absurde, lat. absurdus) Vezi definitia »