Definita cuvantului heraldic
HERÁLDIC, -Ă, heraldici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Disciplină auxiliară a istoriei, care se ocupă cu studiul stemelor statelor, cu blazoanele caselor domnitoare, familiilor nobiliare, orașelor etc. 2. Adj. Care aparține heraldicii (1), privitor la heraldică. – Din fr. héraldique.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu heraldic
-ÍC, -Ă suf. 1. „referitor la...”, „propriu...”. 2. (chim.) „oxacid; sare metalică”. 3. „de forma”, „cu aspect”. (< fr. -ique, engl. -ic, germ. -isch, cf. lat. -icus) Vezi definitia »
CRÍPTIC, -Ă adj. 1. (Liv.) Ascuns, secret. ◊ Limbaj criptic = limbaj secret, obscur, sibilic, greu de descifrat. 2. Care prezintă ascunzători, focare de microbi. [< fr. cryptique, cf. lat. crypta < gr. kryptos – ascuns]. Vezi definitia »
PRECRÍTIC, -Ă adj. care precedă o criză (de epilepsie). (după engl. precritical) Vezi definitia »
BECÍSNIC, -Ă, becisnici, -ce, adj., s. m. și f. (Pop.) 1.(Om) vrednic de compătimire, lipsit de personalitate, de inteligență și de energie; ticăit2. 2. (Om) debil, slăbănog, neputincios, bolnăvicios. [Var.: bicísnic, -ă adj., s. m. și f.] – Din sl. bečistĩnikŭ. Vezi definitia »
nestémnic, -ă, adj. (reg.) 1. foarte dibaci, foarte priceput; năzdrăvan. 2. (despre cai) care are o pată albă sub coadă. 3. nepriceput. Vezi definitia »