Definita cuvantului ic
-ÍC, -Ă suf. 1. „referitor la...”, „propriu...”. 2. (chim.) „oxacid; sare metalică”. 3. „de forma”, „cu aspect”. (< fr. -ique, engl. -ic, germ. -isch, cf. lat. -icus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ic
ANTIDIALÉCTIC, -Ă adj. împotriva dialecticii. (< anti- + dialectic) Vezi definitia »
BIBÍC2 -Ă, bibici, -e, s. m. și f. (Fam.) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite. – Fr. bibi. Vezi definitia »
FIZIOCRÁTIC, -Ă adj. Care aparține concepției fiziocraților, privitor la fiziocrați. [< fr. physiocratique]. Vezi definitia »
SPÂNÁTIC, -Ă, spânatici, -ce, adj. (Despre bărbați sau despre fața lor) Cu barba și cu mustața rară. [Var.: spânátec, -ă, adj.] – Spân + suf. -atic. Vezi definitia »
COREGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la coregrafie. [Var. coreografic, -ă adj. / < fr. chorégraphique]. Vezi definitia »