GLOSOFOBÍE s. f. teamă patologică de a vorbi, prezentă în nevrozele motorii. (< fr. glossophobie) Vezi definitia »

STOICHIOMETRÍE s. f. parte a chimiei care se ocupă cu studiul raporturilor cantitative dintre substanțele care intră în compoziția elementelor. (< fr. stoichiométrie) Vezi definitia »

TAHIFRAZÍE s. f. vorbire foarte rapidă. (< fr. tachyphrasie) Vezi definitia »

HETEROGONÍE s.f. (Biol.) Formarea a două sau trei tipuri de flori diferite din punctul de vedere al structurii androceului. ♦ Alternarea între generații cu modalități diferite de reproducere sexuală. [Gen. -iei. / < germ. Heterogonie, cf. gr. heteros – diferit, gone – căsătorie]. Vezi definitia »

OMILÍE, omilii, s. f. Cuvântare bisericească; predică. – Din ngr. omilía. Vezi definitia »