PARADÍS s.n. Rai. ♦ Pasărea-paradisului = pasăre exotică cu pene foarte frumoase. [Pl. -suri, -se. / cf. fr. paradis, it. paradiso, lat. paradisus – grădină]. Vezi definitia »

CALLATIS, oraș antic fundat în sec. 6 î. Hr., pe coasta de V a Mării Negre de coloniști greci din Heracleea Pontică. Centru înfloritor în timpul dominației romane în Dobrogea, își încetează existența la începutul sec. 7. Azi Mangalia, jud. Constanța. Vezi definitia »

clísis s.f. (înv.) aplecare, dispoziție, înclinare, îndemn (spre ceva). Vezi definitia »

PERMÍS, permise, s. n. Autorizație scrisă, eliberată de un for competent, în virtutea căreia cineva poate exercita o profesiune sau poate beneficia de anumite drepturi. Permis de vînătoare. – Din fr. permis. Vezi definitia »

BEAUMARCHAIS [bomarșé], Pierre Augustin CARON de (1732-1799), dramaturg francez. Comedii de ascuțită frondă antifeudală, remarcabile prin verva strălucitoare a dialogului („Bărbierul din Sevilla ”, „Nunta lui Figaro”, devenite librete pentru opere de Rossini și Mozart). Memorii. Vezi definitia »