PLUTÓN², plutoni, s. m. Corp de roci magmatice, în general de dimensiuni mari, fixat prin intruziune în masa unor straturi sedimentare. – Din fr. pluton. Vezi definitia »

IGHEMONICÓN, ighemonicoane, s. n. (Grecism înv.) 1. Demnitate, mândrie (emfatică). 2. Fast, lux, somptuozitate. – Din ngr. ighemonikón. Vezi definitia »

ACTEON (în mitologia greacă), vînător vestit. Transformat în cerb de zeița Artemis și sfîșiat de proprii săi cîini, drept pedeapsă pentru că a văzut-o scăldîndu-se goală. Vezi definitia »

LEPTÓN s.m. 1. (În Grecia antică) Unitate monetară foarte mică. 2. Denumire generică pentru particulele atomice elementare cu masa de repaus mai mică decât cea a unui nucleon. (cf. engl., fr. lepton, gr. leptón) Vezi definitia »

GLUTÓN s. m. animal carnivor cu blana brun-deschis, din ținuturile polare nordice. (< fr. glouton) Vezi definitia »