ÎMPUNSĂTÚRĂ, împunsături, s. f. 1. (La cusături) Împungere cu acul; p. ext. locul unde a pătruns acul (sau vârful ascuțit al altui obiect). ♦ Înțepătură (1). Degete pline de împunsături. 2. Fig. Înțepătură (2). – Împuns (part. lui împunge) + suf. -ătură. Vezi definitia »

OZONOSFÉRĂ s.f. Strat atmosferic bogat în ozon, cuprins între 25 și 50 km altitudine. [< germ. Ozonosphäre]. Vezi definitia »

ABSOLVÉNȚĂ s. f. Terminare a unui ciclu de învățământ (după care urmează examenele pentru primirea diplomei); absolvire. – Din absolvent. Vezi definitia »

ZBÂNȚUITÚRĂ zbânțuituri, s. f. (Rar) Zbânțuire. [Pr.: -țu-i-] – Zbânțui + suf. -tură. Vezi definitia »

FEÚDĂ s. f. domeniu primit în stăpânire de un vasal de la seniorul său în schimbul recunoașterii suzeranității acestuia, pentru faptul că îi păstra credință și se obliga să-i presteze anumite servicii; fief (1). (< it. feudo, lat. feudum) Vezi definitia »