RÚGĂ, rugi, s. f. 1. Rugăminte, implorare. 2. Rugăciune. 3. (Reg.) Cruce, troiță. – V. ruga. Vezi definitia »

PETÁRDĂ s.f. Tub cilindric de carton umplut cu pulbere neagră, a cărui explozie produce zgomot și fum și care servește la marcarea tirului de artilerie sau a exploziei grele în exercițiile de luptă. [Cf. fr. pétard, germ. Petarde]. Vezi definitia »

OSTIȘOÁRĂ, ostișoare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui oaste. Vezi definitia »

conăceálă s.f. (înv.) 1. poposire, conăcire, popas, odihnire. 2. adăpost, găzduire. Vezi definitia »

coață, coațe s. f. proxenetă, matroană. Vezi definitia »