SEMIOLOGÍE s.f. 1. Parte a medicinii care studiază simptomele și semnele bolilor în vederea diagnosticării. 2. Ramură a logicii simbolice care se ocupă cu studiul general al semnelor și al comunicării prin intermediul acestora; semiotică. [Gen. -iei, var. semeiologie s.f. / < fr. sémiologie, séméiologie, cf. gr. semeion – semn, logos – știință]. Vezi definitia »

PRESCRÍE vb. III. 1. tr. A ordona, a dispune precis ceea ce urmează să se facă; (spec.) a indica un tratament, medicamente pentru un bolnav. 2. (refl.) (Despre o datorie, o pedeapsă etc.) A se șterge prin prescripție. [Pron. -scri-e, p.i. -scriu. / < fr. prescrire]. Vezi definitia »

-SCRÍPȚIE elem. scribo-. Vezi definitia »

ANTROPOGRAFÍE s. f. descriere anatomică a corpului uman, cu referire la anumite trăsături fizionomice specifice raselor și tipurilor umane. (< fr. anthropographie) Vezi definitia »

DERMATALGÍE s.f. (Med.) Nevralgie a pielii care apare în anumite forme de reumatism, gută etc. [Gen. -iei. / < fr. dermatalgie, cf. gr. derma – piele, algos – durere]. Vezi definitia »