REFERÍNȚĂ, referințe, s. f. l. Informație pe care o dă cineva cu privire la situația unei persoane. ♦ P. gener. Informație, lămurire, explicație. 2. Faptul de a raporta un lucru la altul sau o chestiune la alta. ♦ Sistem de referință = a) (Geom.) sistem de coordonate la care se raportează pozițiile figurilor geometrice; b) (Fiz.) grup format de sistemele de coordonate imobile unul față de altul, la care se raportează pozițiile corpurilor sau pozițiile în câmpurile de forță. ♦ (În loc. adj.) De referință = la care te poți referi (2); important. – Din germ. Referenz, fr. référence. Vezi definitia »

spârcotínă, spârcotíne, s.f. (reg.) bucată de carne cu mult zgârci. Vezi definitia »

CURÁNTĂ s. f. 1. vechi dans popular francez cu o mișcare vioaie; melodia corespunzătoare. 2. parte a suitei preclasice între alemandă și sarabandă. (< fr. courante) Vezi definitia »

MENINGOENCEFALÍTĂ, meningoencefalite, s. f. Inflamație a meningelui și a creierului, datorită unui agent infecțios (microbian sau virotic), toxic sau alergic. – Din fr. méningo-encéphalite. Vezi definitia »

LUȚÁRNĂ, s. f. v. lucernă. Vezi definitia »