EOZINOPENÍE s.f. (Med.) Scădere anormală a eozinofilelor din sânge. [Pron. e-o-, gen. -iei. / < fr. éosinopénie]. Vezi definitia »

ADIASTOLÍE s. f. jenă provocată diastolei inimii și umplerii cavităților ei. (< fr. adiastolie) Vezi definitia »

HIPOTROFÍE, hipotrofii, s. f. Dezvoltare insuficientă a volumului unui organ sau a unui țesut, datorită unei proaste nutriții ori unui proces maladiv. – Din fr. hypotrophie. Vezi definitia »

PARAMUZÍE s. f. tulburare a posibilității de a reproduce tonuri muzicale. (< fr. paramusie) Vezi definitia »

PRONÚNȚIE, pronunții, s. f. Pronunțare, rostire; mod de a pronunța. – Din it. pronunzia. Vezi definitia »