absolutísm s. n. regim politic în care un monarh concentrează în mâinile sale întreaga putere. (< fr. absolutisme) Vezi definitia »

CABOTINÍSM s.n. Cabotinaj. [< fr. cabotinisme]. Vezi definitia »

MONÍSM s.n. (op. dualism) Explicarea consecventă a tot ceea ce există printr-un singur principiu: materia (monismul materialist) sau spiritul (monismul idealist). [< fr. monisme, cf. gr. monos – singur]. Vezi definitia »

EXPANSIONÍSM s.n. Politică agresivă de exercitare a influenței politice și economice asupra unor țări străine în vederea acaparării prin forță de noi teritorii, noi colonii și piețe de desfacere. [Pron. -si-o-. / < fr. expansionnisme]. Vezi definitia »

INTERNAȚIONALÍSM s. n. 1. Solidaritate, colaborare, cooperare liber-consimțită între națiuni popoare, țări etc. egale în drepturi, în scopul sprijinului reciproc. 2. Doctrină potrivit căreia diversele interese naționale trebuie să fie subordonate unui interes general, supranațional. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. internationalisme. Vezi definitia »