MICȘORÍME, s. f. (Înv.) Micime. – Micșor + suf. -ime. Vezi definitia »

SUPRANÚME, supranume, s. n. Nume adăugat la numele propriu al unei persoane în semn de cinste sau pentru a o distinge printr-o caracteristică sau printr-o circumstanță de altă persoană cu același nume. ♦ Poreclă. – Supra- + nume (după fr. surnom). Vezi definitia »

BURGHEZÍME s. f. (Rar) Burghezie; mulțime de burghezi. – Burghez + suf. -ime. Vezi definitia »

CĂTĂȚÍME, cătățimi, s. f. (Înv.) Cantitate, câtime. Din cât + mulțime. Vezi definitia »

MILIONÍME s. f. a milioana parte dintr-un întreg. (după fr. millionième) Vezi definitia »