Definita cuvantului hotar
HOTÁR, hotare, s. n. 1. Linie de demarcație care desparte o țară de alta; frontieră, graniță. ◊ Piatră de hotar = piatră, stâlp prin care se indică un hotar. ♦ Linie care desparte o proprietate de alta sau o așezare de alta. 2. Fig. Limită, margine, capăt, sfârșit. 3. Moșie, proprietate (mare); p. ext. regiune, țară. ♦ (Reg.) Teritoriu în proprietatea (locuitorilor) unei comune. – Din magh. határ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu hotar
dârzár, dârzári, s.m. (reg.) invitatul mirelui la nuntă. Vezi definitia »
CONȘCOLÁR, conșcolari, s. m. (Rar) Elev considerat în raport cu alți elevi de la școala (și din clasa) unde învață el. – Con1- + școlar. Vezi definitia »
PERIOVULÁR, -Ă adj. Care înconjură ovulul. [Cf. fr. périovulaire]. Vezi definitia »
PENTACENTENÁR, -Ă I. adj. care durează de cinci sute de ani. II. s. n. al cincilea centenar. (< penta- + centenar) Vezi definitia »
AUXILIÁR, -Ă adj. Care ajută la ceva, de ajutor; aflat pe plan secundar; ajutător. ♦ (gram.) Verb auxiliar = verb cu care se formează timpurile și modurile verbale compuse. ♦ (Mat.) Cu care se poate simplifica și rezolva o problemă mai ușor. // s.n. Ajutor, sprijin. [Pron. a-u-xi-li-ar. / cf. fr. auxiliaire, lat. auxiliaris < auxilium – ajutor]. Vezi definitia »