Definita cuvantului huțul
HUȚÚL, -Ă, huțuli, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte dintr-o populație slavă din regiunea muntoasă de la izvoarele Siretului și Ceremușului și care vorbește un dialect ucrainean; huțan (2). 2. Adj. Care aparține huțulilor (1), privitor la huțuli. – Din ucr. hucul.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu huțul
cuvantul fortuit provine de la denumirea zeitei Fortuna care era zeita norocului, intamplarii etc.. Vezi definitia »
autovehicul cu doua roti care are un motor Vezi definitia »
MANÍPUL s.n. Subunitate a armatei romane, care intra în componența cohortei. [< lat. manipulus]. Vezi definitia »
actul prin care femeia se fute cu barbatul Vezi definitia »
PANÍCUL, panicule, s. n. Tip de inflorescență în formă de chiorchine compus, ale cărui ramuri secundare sunt și ele ramificate și poartă flori, spiculețe sau capitule2. [Var.: panículă s. f.] – Din lat. panicula, fr. panicule. Vezi definitia »