Definita cuvantului ictus
ÍCTUS, ictusuri, s. n. 1. Intensificare a pronunțării în versificația antică, care marca partea cea mai reliefată a unei măsuri metrice. 2. (Muz.) Note puternic accentuate care se găsesc în primele măsuri. 3. (Med.) Stare patologică, manifestată brusc și intens, însoțită de cădere; șoc. ◊ Ictus apoplectic = apoplexie. Ictus epileptic = criză de epilepsie, manifestată prin pierderea bruscă a cunoștinței și prin convulsii. – Din lat., fr. ictus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ictus
SEDÚS, -Ă, seduși, -se, adj. 1. (Despre oameni) Care este cucerit prin frumusețea, prin vorbele etc. cuiva; fermecat (1), fascinat, încântat. 2. (Mai ales despre femei) Care este ademenit, înșelat, amăgit. – V. seduce. Vezi definitia »
ÉXITUS s. n. moarte, sfârșit. (< lat. exitus) Vezi definitia »
ÚNGUIBUS ET DÉNTIBUS loc. adv. folosind toate forțele. (< lat. unguibus et dentibus, cu unghiile și cu dinții) Vezi definitia »
TRÓMBUS s. n. cheag de sânge în vene sau în artere. (< fr., lat. thrombus) Vezi definitia »
AUTOBÚS s. n. v. autobuz. Vezi definitia »