MĂCĂITÚRĂ, măcăituri, s. f. Măcăit. [Pr.: -că-i-] – Măcăi + suf. -tură. Vezi definitia »

AMIÁNTĂ, amiante, s. f. Varietate de azbest cu numeroase întrebuințări în tehnică. [Pr.: -mi-an-] – Fr. amiante (< gr.). Vezi definitia »

SANTINÉLĂ, santinele, s. f. Soldat înarmat care face serviciul de pază a unui post, a unei instituții; p. gener. persoană care stă de pază. [Var.: sentinélă s. f.] – Din fr. sentinelle. Vezi definitia »

potoríșcă, potoríști, s.f. (reg.) 1. unitate de măsură de capacitate egală cu o jumătate de decilitru. 2. (în forma: potolișcă) sticlă de trei sferturi de litru. Vezi definitia »

EXOSMÓZĂ, exosmoze, s. f. Fenomen de trecere a unui fluid printr-o membrană poroasă sub influența unei diferențe de potențial electric care există între cele două fețe ale membranei. – Din fr. exosmose. Vezi definitia »