TOVĂRĂȘÉL, -ÍCĂ, tovărășei, -ele, s. m. și f. (Fam.) Diminutiv al lui tovarăș. – Tovarăș + suf. -el, -ică. Vezi definitia »

sugurél! interj., adj. (reg.) 1. (interj.) cuvânt cu care se cheamă mieii. 2. (adj. m.) sugar. Vezi definitia »

ÎNGERÉL, îngerei, s. m. (Rar) Îngeraș. – Înger + suf. -el. Vezi definitia »

OCÉL s. m. 1. ochi simplu la numeroase artropode. 2. pată rotundă pe aripile insectelor, pe penele păsărilor sau pe penajul animalelor. (< fr. ocelle, lat. ocellus) Vezi definitia »

vécsel (înv.) s. n., pl. vécsele Vezi definitia »