ȚUR interj. (Var.) Zur. Vezi definitia »

STRÚGUR s. m. v. strugure. Vezi definitia »

EVERDÚR s.n. Aliaj de cupru, siliciu și mangan. [< engl., fr. everdur]. Vezi definitia »

căzut în cur / în fund după (cineva / ceva) expr. (vulg.) care simte o atracție puternică (față de cineva / ceva) Vezi definitia »

DUR², -Ă adj. 1. (despre corpuri) tare, solid; greu de străpuns, de zgâriat. ♦ consoană ~ă = consoană care nu are nici un element palatal în articulația ei. 2. (despre ape) cu mare proporție de săruri de calciu și magneziu. 3. (fig.) aspru; crud, brutal. (< fr. dur, lat. durus) Vezi definitia »