SUBSTANȚIALÍSM s. n. Denumire dată teoriilor filozofice care susțin existența substanței (3) ca factor permanent al fenomenelor [Pr.: -ți-a-] – Din fr. substantialisme. Vezi definitia »

POLIMORFÍSM s. n. 1. proprietate a unor substanțe de a se prezenta sub mai multe forme cristaline; polimorfie, pleomorfism. 2. (biol.) proprietate a unor organisme aparținând aceleiași specii de a prezența aspecte morfologice diferite. 3. coexistența mai multor forme, fonetice sau gramaticale, cu aceeași funcție în sistem, într-un anumit grai sau într-un idiolect. (< fr. polymorphisme) Vezi definitia »

TRANSFORMÍSM s. n. Concepție biologică după care speciile de vegetale și animale se află într-un continuu proces de transformare; evoluționism. – Din fr. transformisme. Vezi definitia »

FORDÍSM s.n. Sistem de organizare a muncii și de salarizare, care urmărește să stoarcă cât mai multă plusvaloare pe baza sporirii maxime a intensității muncii prin divizarea extremă a muncii pe operații organizate în flux continuu, pe bandă rulantă. [Cf. fr. fordisme, it. fordismo < Ford – industriaș american]. Vezi definitia »

HELIOTROPÍSM s.n. Tendință a unor plante de a se orienta către lumina solară; heliotactism; fototropism. [< fr. héliotropisme, cf. gr. helios – soare, tropein – a îndrepta]. Vezi definitia »