REPROBATÍV, -Ă adj. reprobator. (< engl. reprobative) Vezi definitia »

IMPERFECTÍV, -Ă adj. (Despre aspectul verbelor; și s.n.) Care arată că acțiunea verbului se repetă sau este în curs de desfășurare. [< fr. imperfectif]. Vezi definitia »

PORTATÍV², -Ă, portativi, -e, adj. Ușor de purtat sau de transportat; portabil, transportabil. ◊ Dicționar portativ = dicționar de format mic, ușor de mânuit. – Din fr. portatif. Vezi definitia »

EFECTÍV, -Ă I. adj. care are efect; real, adevărat. II. s. n. număr de indivizi care alcătuiesc o colectivitate. III. adv. adevărat, real, de fapt. (< fr. effectif, lat. effectivus) Vezi definitia »

FOTOCONDUCTÍV adj. (În sintagmă) Efect fotoconductiv = fotoconductibilitate. – Din fr. photoconductif. Vezi definitia »