COBLIZÁN, coblizani, s. m. (Reg. și peior.) Băiat (sau om tânăr) înalt; solid; lungan, vlăjgan, găligan. [Var.: goblizán s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »

aleán (aleánuri), s. n. – Suferință, necaz, supărare. Mag. ellén „contra” (DAR). Cihac propune sl. alinŭ „insidios”, care pare mai puțin convingător. Limba actuală începe să confunde alean cu der. de la a alina „a consola”; cf. în farmacia mea a tot lecuitoare aleanuri am la chinurile-abia simțite (Arghezi). – Der. alenșug, s. n. (dușmănie), din mag. ellenség. Vezi definitia »

COREEÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Coreea. ◊ (s. f.) limbă din familia altaică vorbită de coreeni. (< fr. coréen) Vezi definitia »

REPTILIÁN, -Ă adj. 1. referitor la reptile; reptilin. 2. (fig.) lingușitor, josnic. (< fr. reptilien) Vezi definitia »

tălăbán, tălăbáni, s.m. (reg.) 1. persoană cu laba piciorului mare, care calcă apăsat. 2. om voinic, rezistent. Vezi definitia »