mérță (-țe), s. f. – (Mold.) Măsură de capacitate pentru solide, egală cu 215 litri. – Var. mierță. Sl. (sb., cr.) mjȅrica, din sl. mĕra „măsură” (Cihac, II, 193; Berneker, II, 50; Iordan, Dift., 95; Conev 78), cf. mag. mérce (Gáldi, Dict., 144). Cf. mear. Vezi definitia »

FACÓNDĂ s. f. ușurință de a vorbi; limbuție, volubilitate. (< fr. faconde) Vezi definitia »

CLIPÁLĂ s. f. v. clipeală. Vezi definitia »

HEMIELÍTRĂ s.f. (Zool.) Aripă la insecte jumătate chitinoasă și jumătate membranoasă. [Pron. -mi-e-. / < fr. hémiélytre]. Vezi definitia »

pritiníță, pritiníțe, s.f. (reg.) prietenă, amică. Vezi definitia »