PLANEITÁTE s.f. Proprietate a unei suprafețe de a fi plană. [Pron. -ne-i-, var. planitate s.f. / cf. fr. planéité]. Vezi definitia »

abáte (abáți), s. m. – 1. Titlu dat superiorului unei abații. – 2. Titlu onorific acordat unor preoți catolici; persoană care poartă acest titlu. < It. abate. – Der. abațial, adj. (referitor la o abație), din it. abbaziale; abație, s. f. (mănăstire condusă de un abate), din it. abbazia; abatisă (călugăriță care conduce o abație), din lat. abbatissa (sec. XIX). Vezi definitia »

IREALITÁTE, irealități, s. f. (Rar) Caracterul a ceea ce este ireal; ceea ce se opune realității; nerealitate. [Pr.: -re-a-] – Din fr. irréalité. Vezi definitia »

SECURITÁTE s. f. 1. stare de siguranță, de lipsă de primejdie. 2. protecție, apărare. ♦ Consiliu de S~ = principalul organ permanent al ONU, având ca sarcină fundamentală menținerea păcii și securității internaționale. 3. totalitatea organelor de stat care în trecut, aveau sarcina să apere sistemul social economic și politic; sistem politico- polițienesc represiv. (< fr. sécurité, lat. securitas) Vezi definitia »

AUTOIMUNITÁTE s. f. imunitate față de antigene proprii. (< fr. autoimmunité) Vezi definitia »