Definita cuvantului ironic
IRÓNIC, -Ă, ironici, -ce, adj. Căruia îi place să facă ironii, să ia în râs; zeflemist, batjocoritor; care conține, care exprimă o ironie; înțepător. – Din fr. ironique, lat. ironicus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ironic
CRIOGÉNIC, -Ă, criogenici, -ce, adj. 1. De criogenie, al criogeniei. 2. (Despre substanțe) Care produce scăderea temperaturii. [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryogénique. Vezi definitia »
FIZIOGNOMÓNIC, -Ă adj. (Liv.) Referitor la fiziognomonie. [Pron. -zi-o-. / < fr. physiognomonique]. Vezi definitia »
délnic, délnică, adj. (înv.) priceput, capabil; frumușel, arătos. Vezi definitia »
PARALÓGIC, -Ă adj. Referitor la paralogie. [< fr. paralogique]. Vezi definitia »
ANTIPÓDIC, -Ă, antipodici, -ce, adj. Diametral opus. – Antipod + suf. -ic. Vezi definitia »