GRÉSIE, gresii, s. f. 1. Rocă sedimentară foarte dură, formată prin cimentarea nisipurilor cu diverse materiale. 2. Cute făcută din gresie (1). 3. Olărie dură și opacă, având la bază o argilă plastică. [Var.: grézie s. f.] – Cf. alb. gëresë. Vezi definitia »

BALNEOTERAPÍE s. f. Tratarea bolilor prin întrebuințarea metodică a apelor termale sau minerale și a nămolurilor. [Pr.: -ne-o-] – Din fr. balnéothérapie. Vezi definitia »

SINOCHÍE s.f. (Zool.) Simbioză între microorganisme și oameni, în care beneficiază și gazda. [Gen. -iei. / < germ. Synökie]. Vezi definitia »

CONSOLIDÁȚIE, consolidații, s. f. Consolidare. – Din fr. consolidation. Vezi definitia »

OPIOMANÍE, opiomanii, s. f. Abuz de opiu; obișnuința de a consuma opiu. [Pr.: -pi-o-] – Din fr. opiomanie. Vezi definitia »