Definita cuvantului împlântare
ÎMPLÂNTÁRE, împlântări, s. f. Acțiunea de a (se) împlânta și rezultatul ei; înfigere: p. ext. fixare, înțepenire. – V. împlânta.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu împlântare
OBLIGARISÍRE, obligarisiri, s. f. v. OBLIGARISI. – [DLRM] Vezi definitia »
SINTETIZÁRE s.f. Acțiunea de a sintetiza și rezultatul ei; generalizare. [< sintetiza]. Vezi definitia »
LĂZUÍRE, lăzuiri, s. f. v. LĂZUI. – [DLRM] Vezi definitia »
CÚRE vb. III v. curge. Vezi definitia »
HANDICAPÁRE s.f. Acțiunea de a handicapa și rezultatul ei. [< handicapa]. Vezi definitia »