Definita cuvantului închircire
ÎNCHIRCÍRE s. f. (Reg.) Faptul de a se închirci. – V. închirci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu închircire
denumire data luptelor statale crestine impotriva expansiunii otomane Vezi definitia »
REAPROVIZIONÁRE s.f. Acțiunea de a (se) reaproviziona și rezultatul ei. [< reaproviziona]. Vezi definitia »
PRE2 prep. v. pe. Vezi definitia »
SECFESTRÁRE s. f. v. sechestrare. Vezi definitia »
CIMENTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) cimenta și rezultatul ei. [< cimenta]. Vezi definitia »