Definita cuvantului îndestulător
ÎNDESTULĂTÓR, -OÁRE, îndestulători, -oare, adj. Care este în cantitate suficientă; care îndestulează, satisface. ♦ (Adverbial) Îndeajuns. – Îndestula + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îndestulător
SONDÓR s.m. Muncitor care lucrează la o sondă (1). ♦ Marinar care sondează. [< fr. sondeur]. Vezi definitia »
TEMĂTÓR, -OÁRE, temători, -oare, adj. Care se teme sau care inspiră teamă. – Teme + suf. -ător. Vezi definitia »
IRONIZATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care ironizează; ironist. [Cf. fr. ironisateur, it. ironizzatore]. Vezi definitia »
CONSOLATÓR, -OÁRE adj. care consolează; consolant. (< fr. consolateur) Vezi definitia »
ROZĂTÓR, rozătoare, s. n. (La pl.) Ordin de mamifere caracterizate prin lipsa caninilor și printr-o mare dezvoltare a dinților incisivi, cu ajutorul cărora aceste animale pot roade; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. ◊ (Adjectival) Animal rozător. – Roade + suf. -ător. Vezi definitia »