pipăitór, pipăitoáre, adj., s.f. și n. (înv.) 1. (adj.) care pipăie. 2. (adj.) palpabil. 3. (s.f.; reg.) antenă (la albine). 4. (s.n.; reg.) coș de nuiele (fără fund) pentru prins pește. Vezi definitia »

EXPLORATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care explorează. II. s. n. (med.) instrument pentru explorarea diverselor organe în vederea diagnosticului. (< fr. explorateur, lat. explorator) Vezi definitia »

DEGROSISÓR s. n. filtre din pietriș care rețin impuritățile de dimensiuni mai mari, într-o instalație de limpezire a apei. (< fr. dégrossisseur) Vezi definitia »

ZOR² interj. v. zur. Vezi definitia »

VASOMOTÓR, -OÁRE adj. (despre agenți fizico-chimici, nervi) care determină contractarea și dilatarea vaselor sangvine; (despre acțiunea acestor nervi) care se exercită asupra pereților vaselor sangvine. (< fr. vaso-moteur) Vezi definitia »