IONÓNĂ s.f. Substanță chimică cu miros puternic de violete, întrebuințată în parfumerie. [< fr. ionone]. Vezi definitia »

CORNÍȘĂ s. f. 1. partea superioară, ornamentată, a zidului unei construcții, pe care se sprijină acoperișul. 2. mulură proeminentă care înconjură un antablament, o mobilă etc. 3. partea superioară, ieșită în afară, a unui versant sau a unui perete stâncos; pantă abruptă. ◊ acumulare de zăpadă depusă de vânt în formă de streașină, care prelungește o pantă sau chiar acoperișul diverselor construcții. (< fr. corniche) Vezi definitia »

primiteálă, primitéle, s.f. (reg.) 1. înlăturăre, curățire, măturare a țevei unor cereale (la vânturatul acestora cu lopata); primitit. 2. (în forma: premeteală) curățire; înnoire, reînnoire. 3. (la pl.) rufărie de schimb; primeneală. 4. (în forma: premeteală) curățenie (în casă). Vezi definitia »

ALIZARÍNĂ s.f. Materie colorantă roșie, extrasă odinioară din rădăcina unei plante numite roibă, astăzi fabricată sintetic. [< fr. alizarine]. Vezi definitia »

partuză, partuze s. f. 1. partidă. 2. (er.) orgie, partidă de sex în grup. Vezi definitia »