TELEMÉTRU s.n. 1. Instrument optic pentru măsurarea rapidă a distanțelor fără a le parcurge. 2. Dispozitiv care se cuplează la aparatele fotografice pentru a regla distanța. [< fr. télémètre, cf. gr. tele – departe, metron – măsură]. Vezi definitia »

PENETROMÉTRU s. n. aparat pentru determinarea rezistenței unui corp dur (sol) etc. (< fr. pénétromètre) Vezi definitia »

DECIBELMÉTRU s. n. voltmetru de curent alternativ gradat în decibeli. (< fr. décibelmètre) Vezi definitia »

AMBULÁCRU, ambulacre, s. n. Organ în formă de tub subțire, terminat de obicei cu o ventuză, caracteristic echinodermelor și servind la locomoție, respirație și pipăit. – Din fr. ambulacre. Vezi definitia »

rótmistru, rótmiștri, s.m. (înv.) căpitan de cavalerie (polonă), ofițer. Vezi definitia »