Definita cuvantului întăritor
ÎNTĂRITÓR, -OÁRE, întăritori, -oare, adj. (Despre medicamente) Care dă puteri, care fortifică organismul; tonic, fortifiant. ◊ (Substantivat, n.) Medicul i-a dat un întăritor. – Întări + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu întăritor
UREDOSPÓR s. m. (bot.) spor produs de rugina-grâului și care răspândește această boală. (< fr. urédonospore) Vezi definitia »
TERMORECEPTÓR s.m. (Biol.) Terminație nervoasă receptivă la diferența de temperatură a mediului extern sau intern. [Cf. fr. thermorécepteur]. Vezi definitia »
bozgor Vezi definitia »
PRESÓR s.n. Dispozitiv la mașina de cusut care presează materialul pe placa mașinii. [Cf. fr. pressoir]. Vezi definitia »
CERIFICATÓR s. n. dispozitiv pentru topirea și culegerea cerii cu ajutorul căldurii solare. (< fr. cérificateur) Vezi definitia »