Definita cuvantului întorcător
ÎNTORCĂTÓR, întorcătoare, s. n. Piesă la războiul de țesut, constând dintr-un băț lung cu care se strânge, pe sulul dinainte, pânza țesută; întinzător, încordător. Întoarce + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu întorcător
țipător, -oare, țipători, -oare s. m., s. f., adj. (intl.) reclamant. Vezi definitia »
MARCATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care marchează un obiect. [< marca + -tor]. Vezi definitia »
ECRAZÓR s. n. instrument chirurgical format din două ramuri care se pot strânge, strivind între ele o porțiune de organ. (< fr. écraseur) Vezi definitia »
VASODILATATÓR, -OÁRE, vasodilatatori, -oare, adj., s. n. (Medicament, substanță, proces etc.) care provoacă vasodilatație. – Din fr. vaso-dilatateur. Vezi definitia »
ACORDÓR2, acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale. – După fr. accordeur. Vezi definitia »