Definita cuvantului întregime
ÎNTREGÍME, întregimi, s. f. Calitatea de a fi întreg; totalitate, plenitudine. ◊ Loc. adv. În întregime = de tot, complet. ♦ (Concr.) Ansamblul elementelor care constituie un tot. – Întreg + suf. -ime.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu întregime
PERCIFÓRME s. n. pl. ordin de pești teleosteeni: percidele. (< fr. perciformes) Vezi definitia »
CICONIIFÓRME s.f.pl. Ordin de păsări care are ca tip bâtlanul; (la sg.) pasăre din acest ordin. [Pron. -ni-i-, sg. ciconiiformă. / < fr. ciconiiformes, cf. lat. ciconia – barză, forma – formă]. Vezi definitia »
CRIPTOGÁME s.f.pl. Încrengătură a regnului vegetal, care cuprinde plante lipsite de flori; v. pteridofite; (la sg.) plantă din această încrengătură. [< fr. cryptogames, cf. gr. kryptos – ascuns, gamos – căsătorie]. Vezi definitia »
STRĂINÍME s. f. Lume străină, mulțime de străini. ◊ Loc. adv. Prin (sau în) străinime = prin (sau în) străini. – Din străin + suf. -ime. Vezi definitia »
come stai? Vezi definitia »