Definita cuvantului învelitoare
ÎNVELITOÁRE, învelitori, s. f. Ceea ce servește la învelit; înveliș. ♦ (Pop.) Plapumă, cuvertură. ♦ Copertă; hârtie, material plastic etc. cu care se acoperă o carte. ♦ Țiglă, tablă etc. cu care se acoperă o clădire. ♦ (Pop.) Față de masă. [Pl. și: învelitoare] – Înveli + suf. -toare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu învelitoare
ISPITÍRE, ispitiri, s. f. I. Acțiunea de a ispiti și rezultatul ei. 1. Ademenire, tentație, seducere. 2. (Înv.) Punere la încercare, la probă. ♦ Încercarea prin care trece cineva. 3. (Înv.) Experiență. II. (Înv.) Demers, intervenție; încercare, sforțare. – V. ispiti. Vezi definitia »
EXECUTÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) executa. 2. ă bugetului = realizarea veniturilor bugetare și utilizarea lor pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute în buget. (< executa) Vezi definitia »
SINTETIZÁRE s.f. Acțiunea de a sintetiza și rezultatul ei; generalizare. [< sintetiza]. Vezi definitia »
DEMONSTRÁRE s.f. Acțiunea de a demonstra și rezultatul ei; dovedire, argumentare. [< demonstra]. Vezi definitia »
AMĂRẤRE, amărâri, s. f. (Rar) Faptul de a se amărî; amărăciune. – V. amărî. Vezi definitia »