XILOTIPÍE s.f., g.-d. art. xilotipíei; pl. xilotipíi Vezi definitia »

POLAROGRAFÍE s. f. metodă de analiză electrochimică a unor substanțe prin înregistrarea grafică a variației intensității curentului electric. (< fr. polarographie) Vezi definitia »

HIPERAZOTEMÍE s. f. creștere a cantității de azot din sânge. (< fr. hyperazotémie) Vezi definitia »

CIRCUMNUTÁȚIE s.f. Fenomen prin care extremitățile unui ax vegetal descriu o spirală în creșterea lor, înclinându-se succesiv către diferitele părți ale orizontului. [Gen. -iei. / < fr. circumnutation]. Vezi definitia »

SIMIGERÍE, simigerii, s. f. Local (prevăzut cu un cuptor de brutărie) în care se fac și se vând simiți, covrigi, plăcinte. – Simigiu + suf. -ărie. Vezi definitia »