SĂRÍT², -Ă, săriți, -te, adj., s. f. I. Adj. 1. (Fam.) Smintit, țicnit, aiurit, nebun. 2. (În expr.) Cu inima sărită = extrem de emoționat, de îngrijorat. II. S. f. 1. (În expr.) A-și pierde sărita sau a-și ieși din sărite = a-și pierde cumpătul, a se enerva. A scoate (pe cineva) din sărite = a supăra rău, a înfuria pe cineva. 2. (Pop.) Săritură, salt; p. ext. distanță mică. ◊ Loc. adj. De-a sărita = cu sărituri, săltăreț. – V. sări. Vezi definitia »

FOSFÍT, fosfiți, s. m. Sare a acidului fosforos. – Din fr. phosphite. Vezi definitia »

IUBÍT², -Ă, iubiți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este foarte drag cuiva, pe care cineva îl iubește; drag. 2. S. m. și f. Persoană care este în relații de dragoste cu o persoană de sex opus; amant, amorez, ibovnic, drăguț. – V. iubi. Vezi definitia »

ZIMȚUÍT, -Ă, zimțuiți, -te, adj. Cu zimți; crestat, zimțat. – V. zimțui. Vezi definitia »

ÎMPUNGĂLÍT adj. v. împungăli. [DLRM] Vezi definitia »