Definita cuvantului lefegiu
LEFEGÍU, lefegii, s. m. 1. Nume dat mercenarilor din țările române în evul mediu. 2. (Pop. și fam.) Salariat; funcționar. – Din tc. ulûfeci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu lefegiu
INTERNÚNȚIU s.m. Nunțiu (papal) ad-interim. [Pron. -țiu, var. internunciu s.m. / it. internunzio, lat.t. internuntius]. Vezi definitia »
a merge cu doiu’ expr. (adol.) a merge pe jos. Vezi definitia »
bogasíu s. m. – Pînză groasă. – Var. bogasie, bogasan. Mr. buhasie. Tc. bogasi (Șeineanu, II, 55; Lokotsch 324; REW 1188); cf. ngr. μποϰασί, bg. bocasija, it. boccasino, fr. boucassin, sp. bocací. Der. bogasier, s. m. (negustor de textile); bogasierie, s. f. (prăvălie; textile). Vezi definitia »
CIRCULATÓRIU, -IE adj. v. circulator. Vezi definitia »
GIMNÁZIU s.n. 1. (Ant.) Loc public pentru exerciții atletice. 2. (În trecut) Școală secundară cu patru clase, alcătuind cursul inferior al liceului. [Pron. -ziu. / cf. fr. gymnase, germ. Gymnasium < gr. gymnasion < gymnos – dezbrăcat]. Vezi definitia »