AQUITANIA, prov. istorică în SV Franței. În ev. med. regat, apoi ducat, disputat între Franța și Englia în sec. 12-15; în 1472 a intrat definitiv în componența regatului Franței. Vezi definitia »

TERIFIÁ vb. tr. a îngrozi, a înspăimânta; a băga în sperieți. (< fr. terrifier) Vezi definitia »

SPERIÁ, spérii, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) umple de frică, de spaimă; a (se) înspăimânta, a (se) înfricoșa. ◊ Expr. (Refl.) Se sperie și de umbra lui, se spune despre o ființă foarte fricoasă. 2. Tranz. A face ca o ființă sau un grup de ființe să se înfricoșeze (de o mișcare ori de o apariție bruscă și neașteptată) și să fugă; p. restr. a stârni un animal din culcuș. ◊ Expr. A-și speria (sau a-i speria cuiva) somnul = a rămâne (sau a face să rămână) treaz, a nu mai putea (sau a face să nu mai poată) adormi. 3. Tranz. (Fam.) A uimi (prin splendoare, frumusețe, calități). ◊ Loc. adj. și adv. De speriat = ieșit din comun, uimitor; extraordinar. [Pr.: -ri-a] – Lat. *expavorere (< pavor). Vezi definitia »

ECCLÉSIA s.f. (Ant.) Adunarea poporului la Atena. [Scris și eclezie. / < fr. ecclésia, cf. gr. ekklesia]. Vezi definitia »

IRADIÁ, iradiez, vb. I. Tranz. și intranz. A trimite, a împrăștia raze de lumină, de căldură etc.; a (se) propaga; p. anal. a (se) răspândi, a (se) împrăștia dintr-un punct central în toate părțile. ♦ Intranz. (Despre radiații) A cădea pe suprafața unui corp. [Pr.: -di-a] – Din fr. irradier, lat. irradiare. Vezi definitia »