Definita cuvantului nacelă
NACÉLĂ, nacele s. f. 1. Cabină (deschisă) atârnată de un balon pentru a transporta echipajul, lestul, instrumentele etc. ♦ Cabină metalică închisă în care se află echipajul și motoarele unui dirijabil. 2. Vas de laborator de formă alungită, folosit pentru calcinări. – Din fr. nacelle.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu nacelă
ZĂNGĂNEÁLĂ, zăngăneli, s. f. Sunet metalic; zăngănit. – Zăngăni + suf. eală. Vezi definitia »
NEURODERMATÓZĂ s. f. dermatoză de origine nervoasă. (< fr. neurodermatose) Vezi definitia »
ANAGRÁMĂ s.f. Schimbare a ordinii literelor unui cuvânt (mai ales ale unui nume propriu sau unei fraze) pentru a se obține un alt cuvânt sau o altă frază; cuvânt obținut prin anagramare. ♦ Enigmă în versuri formată din două părți, prima dedicată cuvântului de bază, iar a doua definind cuvântul obținut prin anagramare. [< fr. anagramme, cf. gr. ana – în altă ordine, gramma – literă]. Vezi definitia »
BERLÍNĂ s.f. 1. Trăsură în formă de cupeu cu patru locuri (fabricată pentru prima oară la Berlin). 2. Caroserie de automobil cu patru uși și patru geamuri mobile laterale; sedan. [< fr. bérline, cf. it. berlina]. Vezi definitia »
BÚRTĂ, burți, s. f. 1. Abdomen, pântece. ◊ Ciorbă de burtă = ciorbă făcută din pântece de vacă. ◊ Expr. A sta cu burta la soare = a sta degeaba. Burtă de popă, se spune despre cineva care mănâncă și bea mult (având pântecele mare). 2. Fig. Partea bombată, mai ridicată sau mai ieșită în afară, a unor obiecte. Vezi definitia »