HEMOFILÍE s.f. Predispoziție ereditară la hemoragii, datorită insuficientei puteri de coagulare a sângelui. [Gen. -iei. / < fr. hémophilie, cf. gr. haima – sânge, philos – prieten]. Vezi definitia »

TUBERCULINOTERAPÍE s. f. folosire a tuberculinei în scop terapeutic. (< fr. tuberculinothérapie) Vezi definitia »

STAGNÁȚIE s. f. (Neobișnuit) Stagnare. – Fr. stagnation. Vezi definitia »

BURGHEZÍE, burghezii, s. f. Clasă socială care, în orânduirea capitalistă, stăpânește mijloacele de producție, exploatează munca salariată și deține puterea de stat; clasa capitaliștilor. ◊ Marea burghezie = vârfurile societății burgheze (industriași, bancheri). Mica burghezie = pătură socială formată din micii producători de mărfuri, micii proprietari ai mijloacelor de producție (negustori, meseriași, țărani cu proprietate mică și mijlocie), care nu exploatează forță de muncă străină, ocupând o poziție intermediară între burghezie și proletariat, șovăind între aceste două clase, dar devenind până la urmă un aliat al proletariatului în lupta acestuia cu burghezia. Burghezia sătească (sau țărănescă) = chiaburimea. – It. borghesia. Vezi definitia »

GALEROPÍE s.f. (Med.) Posibilitate de a vedea mai bine la lumina slabă decât la cea strălucitoare. [Gen. -iei. / < it. galeropia, cf. gr. galeropos – cu vederea clară]. Vezi definitia »