AMABILITÁTE, (2) amabilități, s. f. 1. Însușirea de a fi amabil. 2. Atitudine sau faptă amabilă. ♦ Compliment. – Fr. amabilité (lat. lit. amabilitas, -atis). Vezi definitia »

MÍRIȘTE, miriști, s. f. Teren agricol pe care au rămas, după recoltare, părțile inferioare ale tulpinilor de cereale păioase sau ale altor plante cultivate; (colectiv) totalitate a tulpinilor retezate, rămase cu rădăcina în pământ după recoltare, pe un teren agricol. – Din bg. merište. Vezi definitia »

MANIABILITÁTE s.f. Însușirea de a fi maniabil. [Pron. -ni-a-. / cf. fr. maniabilité]. Vezi definitia »

REBÁTE, rebát, vb. III. Tranz. și refl. A bate din nou la mașină un text corectat, amplificat etc. – Re¹- + bate. Vezi definitia »

IMUNITÁTE, imunități, s. f. 1. Rezistența organismului față de anumite infecții microbiene și față de otrăvuri. 2. Stare de care se bucură o persoană, în temeiul unei reguli de drept, de a beneficia de anumite prerogative. – Fr. immunité, (lat. lit. immunitas, -atis. Vezi definitia »