BOȘIMÁN, -Ă (cuv. olandez „oameni ai tufișurilor”) s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La m., pl.) Populație băștinașă negridă din S Africii (Deșertul Kalhari). Ca particularitate specifică prezintă steatopigia (acumularea grăsimii în regiunea fesieră) și zbîrcirea timpurie a pielii. ♦ Personă care aparține acestei populații. 2. Care aparține b. (1), privitor la b. ♦ (Substantivat, f.) Limbă din familia khoisan, vorbită de b. (1). Vezi definitia »

CLINICIÁN, -Ă, clinicieni, -e, s. m. și f. Medic care lucrează într-o clinică. ◊ (Adjectival) Medic clinician. [Pr.: -ci-an] – Din fr. clinicien. Vezi definitia »

DORIÁN, -Ă adj. propriu dorienilor, populație din Doriada (Grecia). ◊ (s. n.) dialect al limbii grecești vechi. (< fr. dorien) Vezi definitia »

parcán (parcáne), s. n. – Fortificație, zid de apărare. – Var. părcan. Sl. (ceh., pol., rut., rus.) parkan (Cihac, II, 245; cf. Miklosich, Fremdw., 116). E dubletul lui părcan (var. părcam, parcană), s. n. (Trans., Banat, ramă, cadru, ciubuc concav, mulură concavă, bîrnă semirotundă), din mag. párkány. – Der. părcăni, vb. (înv., a proteja cu ajutorul unor palisade sau fortificații). Vezi definitia »

RADIÁN s. m. unitate de măsură a unghiurilor, reprezentând unghiul subîntins la centru de un arc egal cu raza cercului. (< fr. radian) Vezi definitia »