Definita cuvantului țambal
ȚAMBAL, țambale, s. n. Instrument muzical popular de percuție, alcătuit dintr-o cutie de rezonanță de formă trapezoidală, așezată orizontal (pe picioare), prevăzută cu coarde de metal care sunt lovite cu două ciocănele speciale. [Pl. și: țambaluri – Var.: țimbál s. n., țimbálă s. f.] – Din germ. Zimbal, lat. cymbalum.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu țambal
PALATÁL, -Ă adj. 1. din regiunea palatului; palatin2. 2. consoană ~ă (și s. f.) = consoană care se pronunță prin apropierea sau atingerea părții de jos a limbii de palat. (< fr. palatal) Vezi definitia »
ORCHESTRÁL, -Ă adj. Referitor la orchestră; de, pentru orchestră. [Var. orhestral, -ă adj. / cf. fr. orchestral, it. orchestrale]. Vezi definitia »
JUSTIȚIÁL, -Ă adj. (Liv.) De justiție, al justiției. [Pron. -ți-al. / cf. fr. justiciel]. Vezi definitia »
OBSTETRICÁL, -Ă, obstetricali, -e, adj. Obstetric (1). – Din fr. obstétrical. Vezi definitia »
INTERZONÁL, -Ă, interzonali, -e, adj. Situat între două zone; care are loc între două zone. – Din fr., germ. interzonal. Vezi definitia »